Stiri

Hotărârea pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetătenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020

Posted at February 10, 2012 | By : | Categories : Stiri,Ultimele | 0 Comment

Anexa

din 14/12/2011
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 6bis din 04/01/2012

la Hotararea Guvernului nr. 1.221/2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului Romaniei de incluziune a cetatenilor romani apartinand minoritatii romilor pentru perioada 2012-2020

 I. INTRODUCERE

    Incluziunea sociala este definita ca un proces prin care se asigura ca persoanele confruntate cu riscul saraciei si excluziunii dobandesc oportunitatile si resursele necesare pentru a participa pe deplin la viata economica, sociala si culturala si ca se bucura de un standard de viata si bunastare considerat normal in societatea in care traiesc. Incluziunea sociala asigura participarea sporita a acestor persoane la luarea deciziilor care le afecteaza viata, precum si accesul lor la drepturile fundamentale1.
    ___________
   1 Joint report by the Commision and the Council on Social Inclusion, 2003.
    Politica Guvernului Romaniei de incluziune sociala se bazeaza pe o abordare pro-activa care are drept obiectiv cresterea generala a standardului de viata al populatiei si stimularea castigurilor obtinute din munca prin facilitarea ocuparii si promovarea politicilor incluzive cu adresabilitate catre toate grupurile vulnerabile: minoritatea romilor, persoanele cu handicap, femeile, copiii strazii, tinerii de 18 ani care parasesc institutiile de protectie ale statului, persoanele in varsta.
    Aplicarea politicii de incluziune sociala a minoritatii romilor presupune o abordare integratoare, un proces planificat si actiuni conjugate, urmate de adoptarea de strategii, programe si proiecte specifice. Politicile sociale cu referire la minoritatea romilor, axate pe conceptul de incluziune sociala, adoptate de Guvern sunt: Planul National anti-saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc), Memorandumul Comun de Incluziune Sociala (JIM), Planul National de Dezvoltare al Romaniei 2007 – 2013 (PNDR), Programul guvernamental pentru perioada 2009-2012 si Programul National de Reforma 2011 – 2013.
    In cazul cetatenilor apartinand minoritatii rome, abordarea politicilor publice a fost focalizata pe masuri in domeniul social: educatie, ocupare, sanatate, locuire si mica infrastructura, domenii insotite de masuri pentru combaterea discriminarii, combaterea saraciei si promovarea egalitatii de sanse. Principalele documente programatice in domeniu sunt: Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor, adoptata in 20012 si Deceniul de Incluziune a Romilor 2005 -2015, care contine un angajament politic al Guvernului Romaniei in plan international.
    ___________
   2 Hotararea Guvernului nr. 430/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Guvernul Romaniei considera incluziunea sociala a romilor un aspect ce trebuie reflectat in toate domeniile de activitate de pe agenda fiecarei institutii publice centrale si locale. Institutiile guvernamentale, prin politicile lor sectoriale, si societatea civila joaca un rol determinant in procesul de dezvoltare sociala a cetatenilor romani apartinand minoritatii rome si pot influenta prin planificarea interventiilor lor, schimbarea sociala in general si, in special sa contribuie la imbunatatirea situatiei romilor.
    Conform Comunicarii Comisiei Europene din 2011 “Un cadru UE pentru strategiile nationale de integrare a romilor pana in 2020″ incluziunea cetatenilor apartinand minoritatii romilor este una dintre cele mai stringente probleme sociale in Europa. Cu toate ca responsabilitatea principala pentru incluziunea sociala si economica a cetatenilor apartinand minoritatii romilor revine autoritatilor publice, incluziunea romilor este un proces dual, care presupune o schimbare in mentalitatea majoritatii, dar si in mentalitatea membrilor comunitatii romilor, o provocare pentru care se impun actiuni ferme, desfasurate intr-un dialog activ cu minoritatea romilor, atat la nivel national, cat si la nivelul UE.
    O componenta importanta a noii Strategii o reprezinta parteneriatul permanent cu societatea civila, in aplicarea unor programe specifice, menite sa asigure imbunatatirea substantiala a situatiei romilor, in vederea obtinerii de rezultate sustenabile.
    Prezenta Strategie asigura continuitatea masurilor intreprinse prin Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor pe perioada 2001 – 2010 si urmareste fructificarea rezultatelor astfel obtinute. Noua Strategie are la baza liniile directoare privind incluziunea romilor pentru perioada 2011-2020 si documentele europene in vigoare (Comunicarea Comisiei Europene “Un cadru UE pentru strategiile nationale de integrare a romilor pana in2020″, concluziilor Consiliului European din 19 mai 2011 privind cadrul UE pentru strategiile nationale de integrare a romilor pana in 2020″).
    Agentia Nationala pentru Romi a initiat procesul de consultare si elaborare a Strategiei cu reprezentanti ai ministerelor de resort si ai institutiilor de specialitate ce urmeaza sa implementeze masurile prevazute in planurilor de masuri sectoriale, cu structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale si reprezentantii societatii civile, cu incepere din luna noiembrie 2010. Dupa consultarea acestora, in conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, documentul a fost supus procesului de consultare publica in perioada 1-31 august 2011.
    Durata
    Strategia Guvernului se implementeaza in perioada 2012-2020. Documentul este insotit de planuri de masuri prevazute in Anexa nr. 1, aferente fiecarei directii de actiune. In functie de evolutiile la nivel national si european, Strategia Guvernului va fi modificata, adaptata si completata la sfarsitul anului 2013, planurile de masuri specifice urmand a fi actualizate pe baza rezultatelor si recomandarilor formulate in procesul de evaluare si monitorizare.
   II. INFORMATII GENERALE RELEVANTE
    Datele statistice oficiale nu reflecta numarul real al membrilor cetatenilor apartinand minoritatii rome, intrucat declararea afilierii etnice ramane o optiune personala3.
___________ 3 Romania a preluat in legislatia nationala prevederile Directivei CE 95/46/ a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995, privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestora. Astfel, a fost adoptata Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare. Prin urmare, datele statistice oficiale nu reflecta numarul real al membrilor minoritatii romilor, intrucat declararea afilierii etnice ramane o optiune personala.
    Conform recensamantului populatiei din 2002, 535.140 de cetateni romani au declarat ca sunt romi/tigani, ceea ce reprezinta un procent de 2,46% din populatia totala a Romaniei.
    In 2005, Guvernul Romaniei si Banca Mondiala au efectuat o cercetare denumita “O harta sociala a comunitatilor de romi”, realizata de specialisti ai Universitatii Bucuresti. Cel mai important rezultat al cercetarii il constituie estimarea numarului celor care isi declara apartenenta etnica, respectiv varianta minima de 730.174 de persoane, varianta medie de 851.048 de persoane si varianta maxima de 970.000 de persoane.
    Conform Comunicarii “Un cadru UE pentru strategiile nationale de integrare a romilor pana in 2020″, Comisia Europeana, pe baza datelor Consiliului Europei, a estimat un numar mediu al romilor din Romania de 1.850.000 persoane care reprezinta un procent de 8,32% din populatia totala a Romaniei.
    Situatia actuala in principalele domenii de interes pentru comunitatea roma asa cum figureaza in Comunicarea Comisiei Europene “Un cadru UE pentru strategiile nationale de integrare a romilor pana in 2020 este prezentata in continuare:
  EDUCATIE
    In vederea reducerii decalajului de oportunitati existent intre persoanele apartinand minoritatii rome si restul societatii, Guvernul Romaniei a adoptat o serie de masuri ce se regasesc si in obiectivul “Asigurarea egalitatii de sanse si cresterea participarii la educatie” din Strategia post aderare a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS) pentru perioada 2007-2013.
    Astfel de masuri se refera la formarea, in perioada 2003-2009, a 660 de mediatori scolari, persoane cu rolul de a sprijini participarea tuturor copiilor din comunitate la invatamantul general obligatoriu, incurajand implicarea parintilor in educatia copiilor si in viata scolii si facilitand colaborarea dintre familie – comunitate – scoala.
    De asemenea, anual se aloca de la bugetul de stat, beneficiari fiind elevi romi, aproximativ 3000 de locuri speciale la admiterea in invatamantul liceal si aproximativ 500 de locuri speciale la admiterea in invatamantul universitar.
    Cu toate acestea, un procent insemnat al celor care parasesc timpuriu scoala il ocupa romii. Astfel, potrivit recensamantului din anul 2002, doar 21% dintre copiii apartinand minoritatii romilor de varsta cuprinsa intre 15-18 ani erau inca elevi, dintre care 18% fete si 24% baieti, comparativ cu 75% dintre elevii altor minoritati. Aproximativ 31% dintre copiii romi prescolari merg la gradinita, comparativ cu 70% dintre copiii altor minoritati nationale.
    Segregarea scolara reprezinta o forma de discriminare ce are drept consecinta accesul inegal la o educatie de calitate. In acest sens Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a emis, in anul 2007, Ordinul nr. 1540 privind interzicerea segregarii scolare a copiilor romi si aprobarea Metodologiei pentru prevenirea si eliminarea segregarii scolare.
    Conform Ordinului ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr.1540/2007 constituie segregare scolara a elevilor romi separarea fizica a elevilor apartinand minoritatii rome in grupe/clase/cladiri/scoli/alte facilitati, astfel incat procentul elevilor apartinand minoritatii rome din totalul elevilor din scoala/clasa/grupa este disproportionat in raport cu procentul pe care copiii romi de varsta scolara il reprezinta in totalul populatiei de varsta scolara in respectiva unitate administrativ-teritoriala.
    De asemenea, la art. 2, alin (3) din Metodologia pentru prevenirea si eliminarea segregarii scolare a copiilor romi, se precizeaza faptul ca nu constituie segregare “situatia in care se constituie grupe/clase/scoli formate preponderent sau doar cu elevi romi, in scopul predarii in limba romani sau in sistem bilingv (de exemplu: romana-romani/maghiara-romani).”
    In conformitate cu prevederile Legii educatiei nationale nr. 1/2011 persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna, la toate nivelurile, tipurile si formele de invatamant preuniversitar, in conditiile legii.
    Ca urmare a aplicarii Ordinului ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 1504/2007, numarul plangerilor adresate Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) si petitiile adresate MECTS, referitoare la situatiile de segregare in educatie a copiilor apartinand minoritatii rome au scazut in raport cu situatia inregistrata in anii trecuti.
    In perioada mentionata, in domeniul educatiei a fost elaborat si implementat un complex de masuri si actiuni cu impact pozitiv asupra participarii scolare si a cresterii calitatii educatiei copiilor romi:
   - aplicarea masurilor afirmative in domeniul educatiei, cum ar fi alocarea de locuri speciale pentru candidatii romi la admiterea in liceu, in invatamantul profesional si in invatamantul superior;
   - crearea retelei de inspectori scolari pentru problemele educationale ale romilor;
   - constituirea retelei mediatorilor scolari;
   - formarea si angajarea profesorilor de limba romani;
   - Implementarea curriculumului pentru limba romani;
   - Identificarea problemei segregarii scolare ca un caz de discriminare si luarea primelor masuri de desegregare scolara;
   - crearea bazei legale, a metodologiei si a curriculumului pentru Programul “A doua sansa”.
OCUPARE
    Raportul “Riscuri si inechitati sociale in Romania” – elaborat de Comisia Prezidentiala pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice (CPARSD) in septembrie 2009 arata ca, “aproximativ 53% dintre barbatii romi si 23% dintre femeile rome realizeaza munca platita, [...] doar 36% dintre barbatii romi care realizeaza munca platita sunt salariati, comparativ cu 77% dintre barbatii care nu apartin minoritatii rome. Raportat la totalul populatiei adulte, doar 19% dintre barbatii romi si 11% dintre femeile rome au statut de angajati, comparativ cu 40% dintre barbatii de alte etnii si, respectiv, 31% dintre femeile de alte etnii.”
    Romii reprezinta o mare parte din populatia saraca. Conform Anchetei bugetelor de familie efectuata de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale – MMFPS, acestia reprezentau 20,6% din totalul persoanelor aflate in saracie absoluta, 35,2% din cele aflate in saracie severa si 44,4% din cele aflate in saracie alimentara.
    Potrivit datelor MMFPS, in perioada 2003-2009 rata de saracie absoluta a populatiei Romaniei a scazut de la 25,1% la 4,4%, insa rata de saracie absoluta a persoanelor apartinand minoritatii rome a scazut de la 76,8% la 25,4%, fiind, asadar, de circa sase ori mai mare decat cea a totalului populatiei.
    In domeniul ocuparii, Strategia Nationala de Ocuparea Fortei de Munca 2004-2010 prevedea punerea in aplicare a planului de ocuparea a fortei de munca existent prin urmatoarele directii de actiune:
   - Cresterea gradului de ocupare a populatiei apartinand minoritatii rome;
   - Programe pentru dezvoltarea capacitatii antreprenoriale a populatiei rome ;
   - Cresterea gradului de calificare a persoanelor apartinand minoritatii rome in conformitate cu cerintele pietei muncii ;
   - Externalizarea anumitor servicii (serviciile de mediere a muncii precum si de informare si consiliere profesionala a persoanelor in cautarea unui loc de munca), in scopul de a spori eficienta acestora
SANATATE
    Raportul “Riscuri si inechitati sociale in Romania” elaborat de Comisia Prezidentiala pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice (CPARSD) in septembrie 2009 arata ca aproximativ 59,2% din populatia apartinand minoritatii rome, stabilita in mediul urban si rural, isi considera starea de sanatate ca fiind buna si foarte buna, in timp ce 40,2%, o considera proasta si foarte proasta. Barbatii isi apreciaza starea de sanatate ca fiind buna si foarte buna in proportie de 65%, iar femeile in proportie de doar 54%.
    Programul mediatorilor sanitari reprezinta o practica pozitiva a Romaniei. In vederea cresterii accesului romilor la serviciile de sanatate publica Guvernul Romaniei a asigurat salarizarea mediatorilor sanitari inca din anul 2002. Ca urmare a colaborarii dintre Ministerul Sanatatii si autoritatile publice locale in Romania, in anul 2011, aproximativ 450 mediatoare sanitare participa activ la sprijinirea romilor in accesarea serviciilor de sanatate publica. La nivel local, s-au intreprins initiative si proiecte in vederea imbunatatirii accesului romilor la serviciile medicale.
    Activitatea mediatorilor sanitari din Romania inregistreaza progrese in asistarea socio-medicala a membrilor minoritatii rome in vederea imbunatatirii starii lor de sanatate. De-a lungul acestor ani de activitate, mediatorii sanitari au sprijinit activ membrii minoritatii rome in procesul de obtinere a actelor de identitate, asigurarilor medicale, inscrierea pe listele unui medic de familie, precum si constientizarea mamelor asupra diferitelor subiecte legate de sanatate.
    In Declaratia de la Strasbourg, adoptata in Octombrie 2010, reprezentantii tarilor membre au agreat implicarea Consiliului Europei si a Comisiei Europene in implementarea Programului European de Formare a Mediatorilor Romi pentru a consolida actualele programe de formare si o folosire mai eficienta a resurselor, standardelor si metodologiei a retelelor si infrastructurii existente la nivel national, in stransa cooperare cu autoritatile locale si nationale.
    Politicile in domeniul sanatatii publice are ca obiectiv imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, cresterea calitatii vietii si compatibilitatea sistemului romanesc de sanatate cu cel al UE. Unul din punctele principale ale planului de actiune il constituie promovarea parteneriatelor cu societatea civila.
    Planul de actiune cuprinde masuri care sa contribuie la:
   - Atragerea personalului medical in zonele defavorizate din punct de vedere economic (in cazul comunitatilor importante de romi);
   - Alocarea sumelor separate pentru persoanele neasigurate si cazurilor sociale (romii corespund acestui profil);
   - Stabilirea programelor nationale de sanatate care sa raspunda problemelor de sanatate publica si nevoilor grupurilor vulnerabile;
   - Reducerea impactului bolilor si a impactului bolilor cronice in special in cazul grupurilor vulnerabile.
   
LOCUIRE SI MICA INFRASTRUCTURA
    Lipsa unei locuinte decente si a utilitatilor, a actelor de proprietate pe case si terenuri conduce la excluziunea sociala, blocand accesul la serviciile de asistenta sociala, asistenta medicala, educatie si, in general, la toate drepturile de cetatean.
    Potrivit Barometrului Incluziunii Romilor din 20064, romii traiesc in marea lor majoritate in zonele periferice ale localitatilor (83%), in comunitati compacte (77%). Doar 40% dintre ei detin o locuinta in proprietate si un sfert locuiesc in case proprietatea parintilor, preponderent in mediul rural. In mediul urban, 14,2% au locuinte inchiriate de la stat si doar 1,2% locuinte sociale. Un procent de 66% din populatia apartinand minoritatii rome au un contract legal valabil, 4% au contracte expirate iar 30% nu au nici o forma de contract a locuintei in care stau. Un procent semnificativ (2,7%) traieste in locuinte improvizate.
___________ 4 Barometrul Incluziunii Romilor (BIR), editat de FSD, Bucuresti, 2006
    In domeniul locuirii, programele de constructii de locuinte sociale prevad:
   - Constructia de locuinte sociale destinate unor categorii vulnerabile;
   - Sprijin financiar pentru proiecte locale si a programelor care vizeaza sa asigure conditii normale de viata in mediul urban si rural pentru categoriile vulnerabile (inclusiv in zonele populate de romi);
   - Sprijin total sau partial pentru reabilitarea caselor sau proiecte de constructii de case in comunitati dezavantajate (inclusiv in comunitatile de romi);
    Prin Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Guvernul Romaniei implementeaza Programul de construire a locuintelor sociale si de necesitate, fondurile de la bugetul de stat cu aceasta destinatie aprobandu-se prin legea bugetului de stat pe anul respectiv.
    CULTURA
    Politicile culturale pentru minoritati au obiective precum folosirea si pastrarea limbii/limbilor minoritare, pastrarea/dezvoltarea culturii scrise si a mass-media etnice, pastrarea patrimoniului material (colectii muzeale si etnografice), pastrarea patrimoniul imaterial (artele spectacolului, mestesuguri traditionale, tezaure umane vii, sarbatori, festivaluri). Atat politicile culturale pentru ansamblul populatiei, cat si elementele specifice pentru minoritatile etnice, se bazeaza pe cateva principii precum participarea populatiei la activitatile culturale, idealul egalitatii accesului la cultura si intelegerea faptului ca sectorul cultural poate avea efecte economice si sociale benefice atunci cand programele sunt de succes.
    In acest sens a fost constituit in anul 2003 Centrul National de Cultura al Romilor5 in subordinea Ministerului Culturii si Patrimoniului National, avand ca obiectiv central al activitatii sale conservarea si promovarea culturii traditionale rome.
    ___________
   5 Prin Hotararea Guvernului nr. 834/2003 privind infiintarea Centrului National de Cultura al Romilor, reorganizat prin Hotararea Guvernului nr. 609/2009 privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea Centrului National de Cultura al Romilor, cu modificarile ulterioare.
    PREVENIREA SI COMBATEREA DISCRIMINARII
    Potrivit “Barometrului Incluziunii Romilor”, efectuat de Fundatia pentru o Societate Deschisa in anul 2007, “gradul de intoleranta al populatiei majoritare fata de romi a scazut foarte mult in perioada de dupa 1990. Daca in 1993 peste 70% dintre romani refuzau sa aiba vecini romi, in 2006 ponderea acestora s-a redus la jumatate, numai 36% afirmand acest lucru”. Cauzele acestei schimbari tin de modificarile legislative6 precum si de dezvoltarea unor programe destinate sa stimuleze incluziunea sociala a romilor.
    ___________
   6 Legea nr. 48 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare
    Cu toate acestea, romii continua sa fie subiect de discriminare in ceea ce priveste accesul la serviciile publice, piata muncii si prezentarea in mass-media, aceste atitudini fiind intretinute de stereotipuri negative si prejudecati inradacinate in mentalitatea publica.
   III. PRIORITATI, POLITICI, CADRUL JURIDIC EXISTENT
    Principalul document de politica publica in domeniul incluziunii sociale a romilor din Romania a fost Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor, adoptata prin Hotararea Guvernului nr. 430/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Potrivit Programului de guvernare pentru perioada 2009-2012, problematica legata de incluziunea sociala a romilor se regaseste in strategiile ministerelor de resort si cuprinde masuri destinate romilor in domeniile: educatie, ocupare, sanatate, locuire.
    Potrivit acestuia “problematica legata de comunitatea romilor reprezinta un domeniu aparte, care necesita atat eforturi pe plan intern, cat si corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor in societate. Sunt considerate necesare aplicarea mult mai eficienta a Strategiei nationale si reorientarea acestei strategii spre programe specifice, menite sa asigure imbunatatirea substantiala a situatiei romilor, prin:
    consolidarea structurilor de implementare a strategiei nationale pentru romi la nivel local;
    realizarea unui parteneriat viabil intre structurile administratiei publice si comunitatile de romi;
    rezolvarea problemelor legate de proprietate asupra terenurilor si locuintelor detinute de romi si implementarea unor programe de reabilitare a locuintelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizarii, a gazului metan, a salubritatii;
    eficientizarea masurilor ce vizeaza aspecte sectoriale (accesul pe piata muncii, promovarea de activitati generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului scolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educatie civica, prevenirea infractionalitatii).”
    Strategia Nationala de incluziune a cetatenilor romani apartinand minoritatii rome se inscrie in cadrul mai larg al documentelor programatice adoptate atat la nivel national cat si european si international, prin caracterul complementar al masurilor de incluziune prevazute in cadrul acestora.
    Astfel, Strategia Uniunii Europene de crestere economica pentru urmatorii 10 ani – Strategia Europa 2020 – prevede obiective clare pentru o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii. In practica, Uniunea a stabilit cinci obiective majore – privind ocuparea fortei de munca, inovarea, educatia, incluziunea sociala si mediul/energia – care urmeaza sa fie indeplinite pana in 2020. Obiectivul social pentru UE la nivelul anului 2020 este unul ambitios si urmareste reducerea cu 20 de milioane a numarului de cetateni europeni expusi riscului saraciei, asigurarea coeziunii economice, sociale si teritoriale si sprijinirea categoriilor supuse riscului de excluziune sociala.
    Statele membre au adoptat, in cadrul Programelor Nationale de Reforma, propriile lor obiective nationale in aceste domenii. In mod concret, Programul National de Reforma 2011-2013 al Romaniei prevede reducerea cu 580.000 a numarului de persoane aflate in risc de saracie si excluziune sociala fata de anul 2008 si crearea cadrului adecvat pentru facilitarea accesului si a participarii pe piata muncii a persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile, inclusiv apartinand comunitatilor de romi.
    Strategia Guvernului este perfect compatibila si cu liniile de actiune prevazute in cadrul altor documente programatice nationale, precum;
   - Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2015 – angajament politic asumat in anul 2003 la nivel international de catre guvernele a noua state din regiune printre care si Romania;
   - Planul National de Dezvoltare – document de planificare strategica si programare financiara multianuala care are ca scop sa orienteze si sa stimuleze pana in 2013 dezvoltarea economica si sociala a Romaniei pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice si sociale.
   - Planul national anti-saracie si promovare a incluziunii sociale7 – document care are ca obiectiv crearea unei societati active din punct de vedere economic, social si politic, cu un nivel ridicat de responsabilitate colectiva si individuala, coeziva social.
    ___________
   7 Aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 829/2002.
   IV. DEFINIREA PROBLEMEI
    Potrivit “Raportului Riscuri si inechitati sociale in Romania” – elaborat de Comisia Prezidentiala pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice (CPARSD) in septembrie 2009 “problemele prioritare ale romilor raman cele de acces la educatie (inclusiv de eliminare a cazurilor de segregare), mentinerea in sistemul de educatie pe ciclurile secundar si superior (in special pentru fetele din comunitati traditionale), acces la formare in profesii moderne, acces la piata muncii si la locuinte si conditii de locuire decente.”
    La nivel de politici publice pentru romi, raportul CPARSD a identificat urmatoarele probleme:
   1. In ceea ce priveste accesul la educatie, un caz special de neparticipare la educatie este cel al copiilor apartinand minoritatii rome, in special cei din comunitati traditionale si cu preponderenta al fetelor. Fetele rome se confrunta cu riscuri disproportionate, inegalitatea de gen fiind mai pronuntata in cazul populatiei rome.
    Din cauza lipsei capitalului uman si material al locuitorilor din comunitatile locuite preponderent de minoritatea romilor, “institutiile care le deservesc – scoala, dispensar – functioneaza cu resurse reduse, intr-o perpetua situatie de criza.”
    Conform datelor Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului dintre cei 660 de mediatori scolari formati in perioada 2003-2009, in anul scolar 2009-2010 doar 424 dintre ei erau angajati de catre Inspectoratele Scolare Judetene sau autoritati locale. Problema reala intervine in anul scolar urmator, 2010-2011, in sensul diminuarii numarului de mediatori scolari angajati, astfel fiind inclusi in sistemul educational numai 376 dintre acestia.
   2. In domeniul ocupare, Raportul “Riscuri si inechitati sociale in Romania” – elaborat de Comisia Prezidentiala pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice (CPARSD) in septembrie 2009 arata ca, “aproximativ 53% dintre barbatii romi si 23% dintre femeile rome realizeaza munca platita, [...] doar 36% dintre barbatii romi care realizeaza munca platita sunt salariati, comparativ cu 77% dintre barbatii care nu apartin minoritatii rome. Raportat la totalul populatiei adulte, doar 19% dintre barbatii romi si 11% dintre femeile rome au statut de angajati, comparativ cu 40% dintre barbatii de alte etnii si, respectiv, 31% dintre femeile de alte etnii.” Problema cea mai mare este ponderea redusa a salariatilor in mediul rural unde reprezinta doar 36% din populatia ocupata fata de 92% in mediul urban. In prezent, in agricultura romaneasca inca lucreaza 30% din populatia ocupata, fata de 5% in tarile UE, dar ponderea in PIB a agriculturii este de doar 8%. Ratele de ocupare sunt deosebit de mici in randul tinerilor (15-24 ani) si femeilor (care au varsta de pensionare cu 5 ani mai mica decat a barbatilor dar speranta de viata cu peste 6 ani mai mare).
    Cumularea caracteristicilor asociate cu riscurile privind ocuparea conduce la scaderea drastica a sanselor de a fi ocupat in activitati salariale. Spre exemplu, atunci cand tinerii sunt din mediul rural, sunt femei si apartin si minoritatii rome au sanse infime de a lucra in economia formala.
   3. In ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate publica, raportul Comisiei arata ca aproximativ 59,2% din populatia apartinand minoritatii rome, stabilita in mediul urban si rural, isi considera starea de sanatate ca fiind buna si foarte buna, in timp ce 40,2%, o considera proasta si foarte proasta. Barbatii isi apreciaza starea de sanatate ca fiind buna si foarte buna in proportie de 65%, iar femeile in proportie de doar 54%.
    Abordarea coerenta, supervizarea locala si nationala, cat si coordonarea mediatorilor trebuie imbunatatite si intarite, pregatirea lor initiala trebuie largita, iar un program de instruire continua trebuie introdus. Numarul mediatorilor trebuie crescut, iar finantarea programului trebuie sa fie asigurata pentru o perioada cat mai lunga de timp.
    Factorii care influenteaza accesul scazut al membrilor minoritatii rome la serviciile de sanatate publica sunt: lipsa certificatelor de stare civila si a actelor de identitate, lipsa asigurarii de sanatate si a mijloacelor financiare pentru plata consultatiei si tratamentului, precum si distanta de la comunitatea roma pana la cel mai apropiat spital
    Incepand cu noiembrie 20088, autoritatile publice locale sunt responsabile de acoperirea cu servicii de asistenta medicala comunitara si asistenta medico-sociala a populatiei din zona si in special a celei din comunitatile defavorizate. Adesea, mediatorii sanitari nu reusesc sa lucreze in echipa cu asistentul comunitar in contextul descentralizarii.
    ___________
   8 In conformitate cu O.U.G nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atributii si competente exercitate de Ministerul Sanatatii catre autoritatile administratiei publice locale.
    Mediatorul sanitar isi desfasoara activitatea in cadrul serviciilor publice de asistenta sociala organizate de autoritatile administratiei publice locale si deserveste un numar de 750 beneficiari cu accent pe mama si copil.
   4. Situatia ocupationala precara se reflecta direct in calitatea locuirii:
    Aproximativ 29% din romi au o densitate de locuire de peste 3 persoane/camera si 12,6 m2/persoana, comparativ cu cei de alta etnie unde ponderea este de doar 3,7% si suprafata medie/persoana este de 22,3 m2. 2/3 dintre romi traiau in locuinte “noi”, construite dupa 1990; Acestea sunt, insa, construite predominant din chirpici (43,2% din total in anul 2006)9.
___________ 9 Barometrul Incluziunii Romilor (BIR), editat de FSD, Bucuresti, 2006.
    In 2007, cercetarile reunite in Barometrul Incluziunii Romilor (Fundatia pentru o Societate Deschisa), aratau ca romii traiesc in marea lor majoritate in zonele periferice ale localitatilor (83%), in comunitati compacte (77%). Doar 40% dintre ei detin o locuinta in proprietate si un sfert locuiesc in case proprietatea parintilor, preponderent in mediul rural. In mediul urban, 14,2% au locuinte inchiriate de la stat si doar 1,2% locuinte sociale. Un procent de 66% din populatia apartinand minoritatii rome au un contract legal valabil, 4% au contracte expirate iar 30% nu au nici o forma de contract a locuintei in care stau. Un procent semnificativ (2,7%) traieste in locuinte improvizate, aproximativ 13% dintre romi ce nu au acces la electricitate in casa, fata de 2% din cetatenii apartinand altor etnii, in zonele urbane doar 27% dintre cetatenii apartinand minoritatii rome au apa curenta in casa, fata de 90% dintre cei de alte etnii, 53% dintre gospodariile rome erau dotate cu frigider, fata de 92% ale persoanelor care apartin altor etnii, iar 8% dintre gospodariile rome aveau un calculator, fata de 24% dintre vecinii care nu apartin minoritatii rome din aceleasi localitati.
   5. Cultura roma este cvasi-orala, consecinta a absentei unor structuri eficiente de formare si reprezentare autoreferentiala, care sa permita saltul de la o cultura populara slab alfabetizata, la o cultura moderna, integratoare in setul de valori ale contemporaneitatii. Consecinta acestui fapt este dezvoltarea slaba a unei piete interne de idei/realitati sociale, o precaritate a spatiului public/consensului rom. In vreme ce aspiratia si competitia societatilor moderne este eficientizarea structurilor de invatare sociala/publica, cultura roma ramane subdezvoltata. In acest context este nevoie urgent de o reconstructie a valorilor, prin promovarea unor masuri menite sa combata decalajul socio-cultural dintre cultura roma si cultura romaneasca. Lipsa unui efort constructiv in scopul unei comunicari autentice intre culturi este una dintre sursele subdezvoltarii. In conditiile unei Uniuni Europene largite, in care romii sunt o minoritate europeana in dialog cu culturile nationale, “sarcinile comune” se vor multiplica inevitabil, iar imperativele culturale ale acestora vor deveni tot mai evidente.
    La constientizarea mai rapida a acestor imperative poate contribui substantial o serie de masuri specifice domeniului cum ar fi: organizarea si dezvoltarea unor retele de revalorizare a patrimoniului cultural al minoritatii rome, implementarea unor programe de sprijinire a exprimarii in limba romani, de exprimare a elitelor culturale si artistice provenite din randul minoritatii rome, dezvoltarea proiectelor teatrale in cadrul Studioului Ion Budai Deleanu pentru a se genera un repertoriu specific si un corp de profesionisti (actori, regizori) pentru un viitor teatru in limba romani, organizarea periodica a unor expozitii tematice prin care sa se acumuleze baza necesara infiintarii unui muzeu al culturii si civilizatiei romilor.
   6. O problema majora a serviciilor de protectie a copilului este “lipsa de focalizare a interventiilor spre comunitatile cu risc crescut de parasire a copilului, de abuz, neglijare si exploatare prin munca, identificate in functie de zonele vulnerabile.” Si atunci cand se intervine, “interventiile sunt fragmentate nu concertate si sunt marcate de lipsa de coordonare.” Trebuie mentionat si ca, desi exista putine posturi de asistenti sociali pentru serviciile de prevenire, ele sunt ocupate adesea de personal medical restructurat si nu de asistenti sociali profesionisti”, inclusiv de asistentii sociali romi.
   7. Prevenirea si combaterea discriminarii: romii continua sa fie subiect de discriminare in ceea ce priveste accesul la serviciile publice, piata muncii si prezentarea in mass-media, aceste atitudini fiind intretinute de stereotipuri negative si prejudecati inradacinate in mentalitatea publica.
    Indiferent ca este vorba despre cautarea unui loc de munca sau chiar despre locul de munca, discriminarea etnica pe piata muncii are cel mai mare impact asupra populatiei UE. 38% dintre cei care isi cauta un loc de munca au fost discriminati in ultimele 12 luni.
    De asemenea, intr-un sondaj al Agentiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, discriminarea exercitata de personalul medical a fost evidentiata ca o problema specifica pentru romi10.
___________ 10 Agentia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, European Union Minorities and Discrimination Survey, Main Results Report, 2009.
   V. SCOPUL SI OBIECTIVELE Strategiei Guvernului
    Scopul Strategiei Guvernului de incluziune a cetatenilor romani apartinand minoritatii rome pentru perioada 2012 – 2020 este asigurarea incluziunii socio – economice a cetatenilor romani apartinand minoritatii rome prin implementarea unor politici integrate in domeniul educatiei, ocuparii fortei de munca, sanatatii, locuirii, culturii si infrastructurii sociale.
    Totodata, Strategia Guvernului urmareste responsabilizarea autoritatilor publice centrale si locale, a minoritatii rome si a societatii civile pentru cresterea gradului de incluziune socio – economica a cetatenilor romani apartinand minoritatii rome.
    Obiectivele Strategiei Guvernului:
   (1) Asigurarea accesului egal, gratuit si universal al cetatenilor romani apartinand minoritatii rome la educatie de calitate la toate nivelurile in sistemul public de invatamant, pentru a sprijini cresterea economica si dezvoltarea societatii bazate pe cunoastere.
   (2) Promovarea educatiei incluzive in cadrul sistemului educational, inclusiv prin prevenirea si eliminarea segregarii, precum si combaterea discriminarii pe baze etnice, de statut social, dizabilitati sau alte criterii care afecteaza copiii si tinerii proveniti din grupuri dezavantajate, inclusiv romi.
   (3) Stimularea cresterii ocuparii fortei de munca a persoanelor apartinand minoritatii rome si cresterea atractivitatii pentru investitii.
   (4) Stimularea masurilor de promovare a sanatatii care sa contribuie la cresterea accesului cetatenilor apartinand minoritatii rome la serviciile de sanatate publica si la cresterea sperantei de viata.
   (5) Asigurarea de catre institutiile centrale, locale si partenerii sociali a conditiilor de locuit decente in comunitatile defavorizate din punct de vedere economic si social, precum si asigurarea accesului la servicii publice si mica infrastructura.
   (6) Pastrarea, dezvoltarea si afirmarea identitatii culturale (limba, obiceiuri, patrimoniu) a minoritatii rome.
   (7) Dezvoltarea, de catre institutii, a unor masuri care, prin serviciile pe care le ofera, sa raspunda unor nevoi sociale ale categoriilor defavorizate, inclusiv a membrilor minoritatii rome in domeniile: dezvoltare comunitara, protectia copilului, justitie si ordine publica.
    Grupuri tinta
    Cetatenii romani – persoane apartinand minoritatii rome.
    O categorie prioritara o reprezinta romii care se confrunta cu marginalizare si excluziune sociala.
   VI. PRINCIPII
    In elaborarea si implementarea Strategiei, Guvernul Romaniei are in vedere urmatoarele principii:
   1. Principiul diviziunii sectoriale – Strategia Guvernului destinata incluziunii minoritatii rome, este un angajament al Guvernului prin institutiile sale, conceput si aplicabil pe domenii de responsabilitate sectoriala ce asigura implicarea partilor interesate in procesul decizional si in procesul de implementare a programului.
   2. Principiul cooperarii – Strategia Guvernului destinata incluziunii sociale a minoritatii rome are la baza realizarea de proiecte integrate care sa trateze in acelasi timp problemele in domeniile: educatie, ocupare, sanatate, cultura, infrastructura si locuire, administratie publica si dezvoltare comunitara.
   3. Principiul aditionalitatii fondurilor – Strategia Guvernului destinata incluziunii minoritatii rome va asigura o alocare eficace si suficienta de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, a instrumentelor financiare ale Uniunii Europene, contribuind astfel la cresterea gradului de absorbtie a fondurilor UE destinate incluziunii sociale a categoriilor defavorizate, precum si a altor surse de finantare.
   4. Principiile subsidiaritatii si al descentralizarii in executie – Strategia Guvernului destinata incluziunii minoritatii rome se va realiza conform partajarii competentelor specifice institutiilor si autoritatilor publice centrale si locale si va asigura luarea deciziilor cat mai aproape de cetatean. Pentru atingerea obiectivelor strategiei autoritatile locale pot la randul lor implica societatea civila reprezentata la nivel local si alti parteneri publici si/sau privati.
   5. Principiul egalitatii de sanse si al constientizarii dimensiunii de gen – Strategia Guvernului destinata incluziunii minoritatii rome vizeaza rolul central al femeilor care au un rol important in cadrul familiilor si minoritatii insasi, prin cresterea nivelului de educatie si calificare, precum si a ratei de ocupare a acestora, prin implicarea lor in educatia copiilor si alte activitati care asigura cresterea nivelului de bunastare a familiilor, coeziunea familiala si dezvoltarea generatiilor viitoare.
   6. Principiul dialogului inter-cultural – Strategia Guvernului destinata incluziunii minoritatii rome vizeaza promovarea educatiei interculturale si multiculturalismului, promovand astfel cunoasterea specificitatii culturii romilor si stimularea interactiunii intre cultura majoritara si cea a minoritatii rome.
   7. Principiul nediscriminarii si respectarii demnitatii umane in exercitarea drepturilor prevazute de art.1, alin.(2) din Ordonanta Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
   8. Principiul participarii active a tuturor grupurilor vulnerabile, inclusiv a cetatenilor romani apartinand minoritatii rome, la elaborarea, implementarea si monitorizarea politicilor publice care ii privesc, este un principiu democratic care contribuie la succesul implementarii politicilor guvernamentale pentru incluziune sociala a persoanelor aflate in situatie de risc.
   9. Principiul complementaritatii si transparentei – Implementarea Strategiei se face in mod transparent, cu participarea societatii civile alaturi de institutiile administratiei publice centrale si locale pentru atingerea obiectivelor acesteia, in concordanta cu politicile publice nationale din domeniul incluziunii sociale.
   VII. DIRECTII DE ACTIUNE
    Directiile de actiune A – F si Anexa 1 – planuri de actiune fac parte integranta din prezenta strategie de incluziune a cetatenilor romani apartinand minoritatii rome. Fiecare domeniu contine o prioritizare a actiunilor ce urmeaza a fi implementate de institutiile responsabile.
   A. EDUCATIE
    Obiective specifice:
   (1) Asigurarea accesului egal, gratuit si universal al cetatenilor romani apartinand minoritatii rome la educatie de calitate la toate nivelurile in sistemul public de invatamant, pentru a sprijini cresterea economica si dezvoltarea societatii bazate pe cunoastere.
   (2) Promovarea educatiei incluzive in cadrul sistemului educational, inclusiv prin prevenirea si eliminarea segregarii si combaterea discriminarii pe baze etnice, de statut social, dizabilitati sau alte criterii care afecteaza copiii si tinerii proveniti din grupuri dezavantajate, inclusiv romi.
    In vederea indeplinirii obiectivelor in domeniul educatiei, MECTS a identificat urmatoarele prioritati:
   - Extinderea, derularea, monitorizarea si mediatizarea setului de programe de sprijin care vizeaza stimularea participarii scolare, reducerea absenteismului si obtinerea succesului scolar in invatamantul preuniversitar;
   - Restructurarea formarii initiale a cadrelor didactice, tinand cont de respectarea principiilor scolii incluzive;
   - Continuarea masurilor afirmative de sustinere a educatiei grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe angajarea resursei umane care sa raspunda nevoilor identificate.
    Acestea sunt completate de urmatoarele directii de actiune ce se regasesc in planurile sectoriale de masuri – Anexa 1 la prezenta Strategie.
    Directii de actiune:
   1. Crearea unor programe distincte vizand sporirea accesului la educatia timpurie a copiilor din grupuri dezavantajate, inclusiv a copiilor apartinand comunitatii romilor: crese, gradinite cu program normal sau prelungit, gradinite estivale, gradinite bilingve, centre de zi multifunctionale, pentru a asigura sanse egale de succes scolar acestor copii.
   2. Continuarea si dezvoltarea unor programe de tip “Scoala dupa scoala” si finantarea de catre stat a participarii la aceste programe a copiilor provenind din familii dezavantajate economic.
   3. Continuarea programelor de tipul “A doua sansa”, de corectare a abandonului scolar, pentru copiii si tinerii care au parasit scoala inainte de terminarea invatamantului obligatoriu.
   4. Continuarea programelor sociale menite sa stimuleze participarea scolara si sa reduca absenteismul si dezvoltarea unor programe cu finantare externa, care sa sprijine accesul copiilor apartinand minoritatii rome la educatia de calitate.
   5. Continuarea masurilor afirmative in domeniul educatiei. Acordarea in continuare de facilitati si locuri distincte pentru tinerii romi care doresc sa urmeze invatamantul preuniversitar liceal, profesional sau postliceal, precum si institutii de invatamant superior, incluzand masterate si doctorate.
   6. Asigurarea predarii limbii romani la toate nivelurile invatamantului preuniversitar (anteprescolar, prescolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal), acolo unde exista o cerere suficienta in acest sens.
   7. Introducerea in curriculumul scolar a temelor de prevenire si combatere a discriminarii si a temelor ce privesc promovarea diversitatii in scoala si societate.
   8. Dezvoltarea activitatilor de consiliere si orientare, de tutorat, specifice pentru copiii apartinand grupurilor dezavantajate.
   9. Dezvoltarea unui sistem de culegere si monitorizare a datelor privind cuprinderea tuturor copiilor de varsta prescolara si scolara intr-o forma de invatamant.
   10. Armonizarea si completarea sistemului de asigurare a calitatii in educatie, cu accent pe managementul educatiei incluzive.
   11. Sustinerea mentinerii in sistemul de invatamant romanesc a cadrelor didactice apartinand minoritatii romilor.
   12. Restructurarea formarii initiale a cadrelor didactice, tinand cont de respectarea principiilor scolii incluzive si introducerea in cursurile din cadrul masteratului didactic a temelor de prevenire si combatere a discriminarii si a temelor ce privesc promovarea diversitatii in scoala si societate.
   13. Organizarea de cursuri de formare continua a cadrelor didactice, in domeniul educatiei incluzive, al educatiei interculturale si multiculturalismului, care sustin principiile non-discriminarii, al egalitatii de sanse si aplicarea masurilor de desegregare in sistemul de invatamant, inclusiv prin implicarea Caselor Corpului Didactic (CCD).
   14. Continuarea implementarii unor programe de formare a cadrelor didactice care lucreaza in gradinite si scoli cu copii apartinand minoritatii rome, inclusiv folosind fondurile europene sau alte surse de finantare externe.
   15. Continuarea implementarii unor programe de formare a mediatorilor scolari si angajarea acestora. Formarea de mediatori scolari romi (cu precadere absolventi de liceu cu diploma de bacalaureat) din 1000 de comunitati, in care exista peste 20% elevi apartinand minoritatii rome sau unde acestia se confrunta cu obstacole importante in accesul la educatie de calitate;
   16. Conceperea si implementarea unor programe si activitati de educatie parentala si de incurajare a participarii parintilor romi la procesul educational din scoala si din afara ei. Monitorizarea activitatii ISJ si a grupurilor/comitetelor locale de sprijin pentru imbunatatirea accesului la educatie al grupurilor dezavantajate.
   17. Implicarea MECTS, a inspectoratelor scolare si a unitatilor de invatamant, in parteneriat cu ONG-uri si reprezentanti ai minoritatii rome (lideri formali si informali), in organizarea unor campanii de promovare a diversitatii si a interculturalitatii si de prevenire si combatere a discriminarii in invatamant, precum si referitoare la importanta educatiei prescolare, gimnaziale, liceale si universitare, de prevenire a absenteismului si abandonului scolar, a abuzului si a neglijarii copilului, precum si a tuturor fenomenelor care determina intrarea copilului in dificultate.
   B. OCUPARE
    Obiectiv specific: Stimularea cresterii ocuparii fortei de munca a persoanelor apartinand minoritatii rome si cresterea atractivitatii pentru investitii.
    In vederea indeplinirii obiectivului in domeniul ocuparii, MMFPS a identificat urmatoarele prioritati
   1. Adaptarea la nevoile pietei muncii a cursurilor de formare profesionala, oferite de catre centrele de formare din structura ANOFM;
   2. Acordarea serviciilor de consiliere profesionala persoanelor aflate in dificultate, inclusiv pentru membrii minoritatii romilor, in vederea reintegrarii sociale: identificarea surselor de finantare pentru demararea de activitati pe cont propriu, sprijin pentru pregatirea unui CV si pentru participarea la un interviu, gasirea unui loc de munca, facilitarea accesului la locuinta sociala, publica, privata etc.
    Acestea sunt completate de urmatoarele directii de actiune ce se regasesc in planurile sectoriale de masuri – Anexa 1 la prezenta Strategie.
    Directii de actiune:
   1. Promovarea antreprenoriatului in randul comunitatilor locale cu un procent insemnat de populatie apartinand minoritatii romilor, ca solutie pentru activarea parteneriatelor locale si gasirea solutiilor pentru problemele complexe ale comunitatilor locale, inclusiv a celor locuite de romi, a participarii cetatenilor pe piata muncii si, in particular, de integrare sociala a minoritatii romilor;
   2. Identificarea unor oportunitati de munca bazate pe flexicuritate pentru grupurile vulnerabile, in special pentru femeile apartinand minoritatii romilor (locuri de munca flexibile, dar avand asigurari sociale platite), activitati generatoare de venit si mici afaceri pentru familii, programe de ucenicie sau tutorat, concomitent cu asigurarea suportului pentru accesul la serviciile de educatie si ingrijire: crese si gradinite, “Scoala dupa scoala”;
   3. Identificarea modalitatilor de recunoastere a competentelor profesionale ale cetatenilor apartinand minoritatii rome, obtinute in afara cadrului formal, in scopul facilitarii incluziunii pe piata muncii a persoanelor apartinand minoritatii rome.
   4. Acordarea, in conditiile legii, de facilitati pentru intreprinzatori si agenti economici care angajeaza persoane apartinand minoritatii romilor.
   5. Stimularea activitatilor agricole pentru comunitatile de romi in concordanta cu politica agricola comuna si politica agricola nationala.
   6. Sustinerea unor programe de constientizare a angajatorilor privind fenomenul de discriminare la locul de munca, egalitate de sanse, hartuire psihologica si dialog social.
   7. Incurajarea antreprenoriatului in randul persoanelor provenite din grupuri dezavantajate, cu accent pe femeile apartinand minoritatii rome.
   8. Dezvoltarea unui mecanism financiar distinct, in cadrul programarii financiare 2014-2020, care sa sustina incluziunea profesionala a persoanelor apartinand minoritatii rome prin activitati specifice POSDRU si POSCCE, concomitent cu asigurarea cadrului institutional necesar implementarii unor astfel de actiuni in cadrul Agentiei Nationale pentru Romi;
   9. Eficientizarea parteneriatelor cu actori relevanti pe piata muncii din plan local: sindicate, patronate, universitati, centre de formare profesionala, unitati de invatamant, ONG-uri, autoritati publice locale etc.
   10. Crearea unor mecanisme prin care angajatorii sa fie cointeresati, incluzand posibile facilitati la nivel local pentru antreprenorii care angajeaza persoane apartinand minoritatii rome, in special a celor care au familii cu mai multi copii si sunt lipsiti de mijloace de subzistenta.
   11. Organizarea de cursuri prin care persoanele apartinand minoritatii rome sunt invatate cum sa elaboreze un plan de afaceri si sa initieze o afacere, formare in managementul afacerilor, formare in managementul unui proiect etc.
   12. Incurajarea initiativelor de afaceri bazate pe responsabilitate sociala prin facilitarea accesului la informatii, concomitent cu acordarea de sprijin si consultanta pentru atragerea surselor de finantare/creditare si implementarea afacerilor/proiectelor.
   13. Ajustarea cadrului legislativ cu impact asupra insertiei profesionale a grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor apartinand minoritatii rome.
   14. Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare a incluziunii a persoanelor apartinand minoritatii rome pe piata muncii la nivel local, judetean si national.
   15. Diversificarea ofertei locurilor de munca pentru grupurile vulnerabile pe masura calificarilor lor.
   16. Stimularea obtinerii de autorizatii pentru anumite activitati (mestesuguri, artizanat etc.), sustinerea unor asociatii mestesugaresti in care mestesugarii din cadrul minoritatii rome sa practice ocupatiile lor.
   17. Identificarea unor piete concrete de desfacere pentru produsele mestesugarilor si artizanilor.
   18. Sprijinirea, in conditiile legislatiei in vigoare, a IMM-urilor apartinand persoanelor provenite din randul minoritatii romilor, prin sistemul de credite avantajoase.
   19. Organizarea unor campanii de stimulare a inregistrarii persoanelor apartinand minoritatii romilor, neocupate si de sensibilizare a angajatorilor.
   20. Stimularea implicarii minoritatilor in strategiile locale de dezvoltare: prin axa LEADER din PNDR exista in cadrul criteriilor de selectie un criteriu specific prin care se acorda 5 puncte in cazul in care parteneriatul public-privat al Grupului de Actiune Locala are in componenta reprezentanti ai minoritatilor nationale.
   C. SANATATE
    Obiectiv specific: Stimularea masurilor de promovare a sanatatii care sa contribuie la cresterea accesului cetatenilor apartinand minoritatii rome la serviciile de sanatate publica si la cresterea sperantei de viata.
    In vederea indeplinirii obiectivului in domeniul sanatatii, MS a identificat urmatoarele prioritati
   1. campanii de vaccinare a copiilor nevaccinati din comunitatile de cetateni romani apartinand minoritatii rome;
   2. organizarea de campanii de educatie sanitara in domeniul prevenirii TBC in comunitatile locuite de cetatenii romani apartinand minoritatii rome;
    Acestea sunt completate de urmatoarele directii de actiune ce se regasesc in planurile sectoriale de masuri – Anexa 1 la prezenta Strategie.
    Directii de actiune:
   1. Sensibilizarea si informarea membrilor comunitatilor de romi asupra unor aspecte legate de sanatate: campanii desfasurate in plan local de tip preventiv adresate in special femeilor si copiilor.
   2. Imbunatatirea accesului romilor la serviciile medicale publice preventive si curative prin institutionalizarea sistemului de mediatori sanitari, conceperea si implementarea unor programe specifice de profilaxie si tratament.
   3. Sprijinirea, in conditiile legislatiei in vigoare, a tinerilor absolventi romi, cu studii superioare in domeniul medical, in vederea angajarii acestora pe piata muncii, cu precadere in comunitatile cu populatie preponderent roma.
   4. Identificarea solutiilor pentru includerea membrilor minoritatii rome in sistemul asigurarilor de sanatate, inscrierea la medicul de familie, medicatie compensata etc.
   5. Conceperea si implementarea unor programe de informare sanitara, consultanta medicala si planificare familiala, cu accent pe protectia mamei si copilului.
   6. Campanii de vaccinare in comunitatile de romi prin comisii mixte formate din cadre medicale locale si de la nivelul DSP (Compartimentul Epidemiologie Boli Transmisibile) si reprezentanti ai comunitatilor de romi.
   7. Organizarea si implementarea unor campanii de Informare, Educare si Comunicare (IEC) in domeniul prevenirii tuberculozei, HIV/SIDA, bolilor cu transmitere sexuala, hepatitelor si a altor boli transmisibile, adaptate si incadrate la specificul si sistemul cultural/traditional al minoritatii rome urmate de efectuarea unor studii privind starea de sanatate a populatiei de romi, conforme cu campaniile desfasurate de Ministerul Sanatatii si partenerii sociali.
   8. Realizarea unei analize a situatiei mediatorilor sanitari angajati de autoritatile locale in conformitate cu strategia de descentralizare a serviciilor de sanatate publica care sa ofere o imagine clara cu privire la statutul mediatorului sanitar in noul context, sa permita redefinirea programului de mediere sanitara in contextul descentralizarii serviciilor de sanatate publica, actualizarea standardului ocupational al mediatorilor sanitari, dezvoltarea unui program de monitorizare permanenta si evaluare periodica a implementarii programului de mediere sanitara.
   9. Continuarea formarii si angajarii mediatorilor sanitari, proveniti din randul comunitatilor de romi, care au rolul de a facilita dialogul romilor cu institutiile si cadrele medicale, de a facilita inscrierea romilor pe listele medicilor de familie etc.
   10. Evaluarea gradului de acces al romilor la serviciile publice de sanatate atat in mediul urban, cat si in mediul rural.
   11. Dezvoltarea si implementarea de planuri de actiune in domeniul sanatatii romilor de catre Autoritatile locale/judetene in parteneriat cu ONG-uri locale/centrale ale romilor, cu suportul tehnic al Ministerului Sanatatii si a Agentiei Nationale pentru Romi pornind de la principiul abordarii integrate a problematicii sanatatii romilor.
   12. Includerea la nivelul Grupului de lucru interministerial coordonat de Viceprim-ministru a unui mecanism de consultare si asistenta tehnica privind implementarea planurilor de actiune in domeniul sanatatii romilor de catre autoritatile locale/judetene.
   13. Implementarea de campanii de informare in randul femeilor rome despre riscurile asociate mariajelor timpurii, prevenirea si combaterea violentei domestice si a traficului de persoane.
   14. Infiintarea unei unitati in Ministerul Sanatatii, denumita “Unitate de Asistenta Tehnica pentru coordonarea, monitorizarea si evaluarea mediatorilor sanitari”.
   D. LOCUIRE SI MICA INFRASTRUCTURA
    Obiectiv specific: Asigurarea, de catre institutiile centrale, locale si partenerii sociali a conditiilor de locuit decente in comunitatile defavorizate din punct de vedere economic si social, precum si asigurarea accesului la servicii publice si mica infrastructura.
    In vederea indeplinirii obiectivului in domeniul ocuparii, MDRT a identificat urmatoarele prioritati:
   1. programul pilot “Locuinte sociale pentru comunitatile de romi” realizat prin Agentia Nationala pentru Locuinte conform Hotararii Guvernului nr.1237 din 2008 prin care se doreste construirea a 300 de locuinte;
   2. programul de reabilitare a asezamintelor culturale in localitatile unde nu exista astfel de institutii in mediul rural si mic urban. Realizarea unui proiect pilot pentru un Centru Social Comunitar pentru incluziune si educatie permanenta ca mijloc de crestere a increderii in comunitati mixte;
    Acestea sunt completate de urmatoarele directii de actiune ce se regasesc in planurile sectoriale de masuri – Anexa 1 la prezenta Strategie.
    Directii de actiune in domeniile locuire si mica infrastructura:
   A. Dezvoltarea infrastructurii comunitare care sa favorizeze incluziunea cetatenilor apartinand minoritatii rome si accesul la educatie permanenta
   1. Dezvoltarea de centre sociale in special in zonele din mediul rural, care au ca scop acordarea de servicii sociale integrate, axate pe formare si ocupare in zonele/comunitatile locuite preponderent de cetateni apartinand minoritatii rome;
   B. Cresterea calitatii locuirii si asigurarea respectarii drepturilor cetatenesti pentru cetatenii apartinand minoritatii rome
   2. Elaborarea si implementarea unor programe de constructie de locuinte in zonele locuite preponderent de populatie apartinand minoritatii rome. Activitatea de constructii va avea ca obiectiv realizarea de condominii la standarde europene privind calitatea locuirii si in al doilea rand implicarea populatiei din zona respectiva ca forta de munca ce se va califica in acest domeniu de activitate;
   3. Reabilitarea unor cladiri aflate la dispozitia comunitatilor locale folosind si mana de lucru, calificata si necalificata a viitorilor beneficiari pentru asigurarea unei locuinte pe perioada determinata, pana cand persoanele aflate in dificultate, inclusiv cetatenii apartinand minoritatii rome, vor intra pe piata muncii si vor dispune de un venit suficient pentru a inchiria sau a cumpara propriile locuinte;
   4. Dezvoltarea unor programe cu finantare nationala sau co-finantare din fonduri externe nerambursabile pentru asigurarea conditiilor minime de locuit in comunitatile defavorizate din punct de vedere economic si social (racordarea la sistemele de energie electrica, apa potabila, canalizare, gaz metan, salubrizare).
   5. Perfectionarea cadrului legislativ in domeniul locuirii astfel incat sa se poata asigura respectarea in totalitate a libertatilor si drepturilor in materia sigurantei si locuirii
   E. CULTURA
    Obiectiv specific: Pastrarea, dezvoltarea si afirmarea identitatii culturale (limba, obiceiuri, patrimoniu) a minoritatii rome.
    In vederea indeplinirii obiectivelor in domeniul culturii, Ministerul Culturii si Patrimoniului National a identificat urmatoarele prioritati:
   1. Realizarea unei emisiuni radio si TV bilingve
   2. Organizarea de concursuri anuale de literatura romani (poezie, proza, teatru etc.) si publicarea celor mai bune lucrari
   3. Dezvoltarea proiectelor teatrale in cadrul Studioului “Ion Budai Deleanu” pentru a se genera un repertoriu specific si un corp de profesionisti (actori, regizori) pentru un viitor teatru in limba romani.
    Acestea sunt completate de urmatoarele directii de actiune ce se regasesc in planurile sectoriale de masuri – Anexa 1 la prezenta Strategie.
   1. Conceperea si implementarea unor programe de sprijinire a exprimarii elitelor culturale si artistice provenite din randul minoritatii romilor, in scopul revigorarii si afirmarii identitatii etnice.
   2. Initierea unor proiecte culturale de reconstructie si afirmare identitara a romilor in special in randul copiilor si al tinerilor.
   3. Organizarea si dezvoltarea unor retele de valorificare a patrimoniului cultural al romilor, inclusiv prin adaptarea meseriilor traditionale la contextul economic si social actual.
   4. Organizarea unor expozitii tematice care sa reflecte aspecte ale vietii si istoriei minoritatii romilor pe teritoriul Romaniei etc., baza necesara in vederea infiintarii muzeului culturii si civilizatiei romilor.
   5. Infiintarea unui muzeu al culturii si civilizatiei romilor.
   6. Sprijinirea proiectelor culturale privind pastrarea si promovarea culturii romani, a evenimentelor culturale cu specific inspirat din folclorul si cultura romani, a publicatiilor de specialitate, a cercetarilor interculturale si a publicatiilor referitoare la minoritatea romilor.
   7. Infiintarea unui teatru al romilor, in care sa fie reprezentate atat traduceri ale pieselor apartinand culturii universale, cat si creatii in limba romani.
   8. Fondarea unui ansamblu artistic muzical in cadrul CNCR si a unui repertoriu specific, atragerea unor muzicieni care sa constituie un atelier de creatie muzicala specifica.
   9. Organizarea unor gale anuale si oferirea de premii pentru creatiile artistice in domeniu.
   F. INFRASTRUCTURA SOCIALA
    Obiectiv: Dezvoltarea de catre institutii, a unor masuri care prin serviciile pe care le ofera, raspund unor nevoi sociale ale categoriilor defavorizate, inclusiv a membrilor minoritatii rome in domeniile: dezvoltare comunitara, protectia copilului, justitie si ordine publica.
    Directii de actiune:
   F.1. Protectia copilului
    MMFPS a identificat ca prioritate:
    Initierea unor programe de prevenire si combatere a discriminarii cu care se confrunta copiii romi, inclusiv prin incurajarea realizarii de parteneriate intre organizatiile neguvernamentale si structurile publice locale pentru protectia copilului.
    Acestea sunt completate de urmatoarele directii de actiune ce se regasesc in planurile sectoriale de masuri – Anexa 1 la prezenta Strategie.
   1. Organizarea de campanii pentru prevenirea abuzului si neglijarii copilului, precum si a tuturor fenomenelor care pot determina separarea copilului de familie.
   2. Elaborarea de proiecte de interventie sociala pentru prevenirea si combaterea fenomenului “copiii strazii” prin implementarea unor proiecte nationale si locale de interventie sociala eficienta si de monitorizare continua a acestora.
   3. Sensibilizarea opiniei publice cu privire la drepturile copilului si la problematica copilului si a familiei in situatie de risc sau dificultate.
   F.2. Justitie si ordine publica
    In vederea indeplinirii obiectivului in domeniul justitiei si ordinii publice, s-au identificat urmatoarele prioritati.
   1. Continuarea alocarii de locuri distincte pentru admiterea la institutiile de formare profesionala ale Ministerului Administratiei si Internelor
   2. Continuarea masurilor afirmative in procesul de recrutare a personalului pentru structurile Politiei Romane si ale Jandarmeriei Romane din randul cetatenilor romani apartinand minoritatii rome, in conformitate cu prevederile legale.
    Acestea sunt completate de urmatoarele directii de actiune ce se regasesc in planurile sectoriale de masuri – Anexa 1 la prezenta Strategie.
   2.1. Organizarea unor campanii de promovare si respectare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului (a drepturilor civile, politice si sociale).
   2.2. Derularea unor programe de informare pentru identificarea si solutionarea corecta a cazurilor de discriminare.
   2.3. Identificarea, prevenirea si rezolvarea operativa prin mediere comunitara, fara caracter judiciar, a starilor conflictuale susceptibile a genera violenta familiala, comunitara sau interetnica.
   2.4. Initierea si desfasurarea unor programe de educatie juridica, civica si de prevenire, in colaborare cu membrii minoritatii rome
   F.3. Administratie si dezvoltare comunitara
    In vederea indeplinirii obiectivului in domeniul administratie si dezvoltare comunitara, MAI a identificat urmatoarele prioritati.
   1. Continuarea procesului de identificare a persoanelor fara acte de stare civila si de identitate in vederea emiterii acestora.
    Acestea sunt completate de urmatoarele directii de actiune ce se regasesc in planurile sectoriale de masuri – Anexa 1 la prezenta Strategie.
   3.1. Consolidarea capacitatii administrative a autoritatilor locale in vederea accesarii de fonduri externe nerambursabile destinate incluziunii romilor, utilizand expertiza persoanelor formate in acest domeniu, precum si contributia autoritatilor locale si judetene.
   3.2. Recrutarea cetatenilor apartinand minoritatii rome si pentru structurile Politiei locale in considerarea prevederilor art.1 din Legea politiei locale nr. 155/2010.
   3.3. Evaluarea semestriala a activitatii Birourilor Judetene pentru Romi, precum si cea expertilor locali pentru problemele romilor care activeaza in cadrul primariilor cu accent pe implicarea acestora in implementarea masurilor cuprinse in Strategia Guvernului.
   3.4. Introducerea in programele de pregatire a specialistilor in administratie publica, asistenta sociala, sanatate, ordine publica, invatamant a unor module didactice referitoare la istoria, cultura si situatia socio – economica a romilor.
   3.5. Continuarea procesului de identificare a persoanelor fara certificate de stare civila si fara acte de identitate in vederea inregistrarii in registrele de stare civila a actelor si faptelor de stare civila aferente acestora, precum si procurarii certificatelor de stare civila si a actelor de identitate.
   3.6. Analiza modalitatilor si punerea in aplicare a unor masuri privind asigurarea dreptului de proprietate asupra terenului si locuintelor detinute de romi precum si a problemelor legate de aplicarea actelor normative privind constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate funciara.
   3.7. Crearea unor programe integrate destinate incluziunii romilor prin identificarea si corelarea acestor activitati/masuri eligibile la finantarea din fonduri externe nerambursabile, care pot contribui pe diverse paliere la imbunatatirea situatiei economice si sociale a comunitatii rome.
   3.8. Prezentarea rapoartelor anuale de catre Agentia Nationala pentru Romi si Secretariatul General al Guvernului privind stadiul implementarii Strategiei Guvernului in sedinta de Guvern si in Parlamentul Romaniei.
   3.9. Realizarea si difuzarea de materiale cu privire la prevenirea si combaterea discriminarii.
   3.10. Inventarierea resurselor pe care comunitatea roma le poate utiliza in vederea cresterii atractivitatii turistice a zonelor rurale locuite de romi.
   3.11. Lansarea unui proces de dialog social care sa contribuie la reducerea prejudecatilor fata de minoritatea romilor, cresterea solidaritatii si respectului reciproc intre cetateni si imbunatatirea climatului interetnic prin activitati desfasurate de institutii comunitare si organizatiile societatii civile chemate sa contribuie la mai buna cunoastere a legislatiei si reglementarilor in vigoare, inclusiv legislatia privind minoritatile nationale.
   VIII. REZULTATELE SI INDICATORII ACTIUNILOR PROPUSE
    Rezultatele preconizate se raporteaza la situatia actuala, descrisa la capitolul “Definirea problemei”. Tipul de indicatori prevazuti in anexa 2 pentru monitorizarea indeplinirii masurilor cuprinse in Strategia Guvernului de incluziune a cetatenilor romani apartinand minoritatii rome pentru perioada 2012 – 2020 sunt indicatori primari si tertiari stabiliti in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului national de indicatori de incluziune sociala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 492 din 10 iunie 2005). Indicatorii stabiliti in anexa 2 pot suferi modificari la propunerea institutiilor publice centrale implicate in utilizarea acestora cu scopul implementarii propriilor masuri sectoriale cuprinse in Strategia Guvernului, in conformitate cu art. 4 din Hotararea Guvernului nr. 488/2005.
* Numarul persoanelor incluse in masurile 1 si 2 ale Capitolului VIII – ocupare poate fi mai mare decat cel mentionat ca indicator. Tintele propuse se refera numai la persoanele care se declara conform legii ca apartinand minoritatii rome.

 IX. IMPLICATII PENTRU BUGET

    Planurile de actiune pe termen scurt pentru implementarea Strategiei Guvernului privind incluziunea cetatenilor romani apartinand minoritatii romilor sunt constituite pe baza planurilor sectoriale si specifica sursele de finantare necesare indeplinirii fiecarui obiectiv stabilit.
    Cheltuielile determinate de implementarea prezentului proiect de act normativ in perioada 2012-2015 se ridica la 234.710 mii lei din care:
    2012: 158.063 mii lei;
    2013: 55.992 mii lei;
    2014: 11.313 mii lei;
    2015: 9.342 mii lei.
    Cheltuielile se suporta din sume alocate de la bugetul de stat, fonduri externe rambursabile si nerambursabile, bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, bugetul asigurarilor pentru somaj si din alte surse, potrivit legii, cuprinse in bugetele ordonatorilor principali de credite responsabili cu implementarea Strategiei.
    Cheltuielile au fost estimate pe urmatorii 4 ani in conformitate cu prevederile H.G nr. 1361/2006 privind continutul instrumentului de prezentare si motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobarii Guvernului.
    Actiunile, inclusiv o serie de masuri a caror cuantificare nu a putut fi realizata la aceasta data, se suporta din bugetele prognozate pentru perioada 2012-2015 aferente ordonatorilor principali de credite cu responsabilitati in implementarea Strategiei.
    In urma primei evaluari intermediare a implementarii Strategiei, preconizata a se realiza la sfarsitul anului 2013, se va efectua si o analiza a impactului bugetar, in vederea actualizarii costurilor de implementare.
   X. IMPLICATII JURIDICE
    In plan legislativ se impune evaluarea actelor normative incidente domeniului incluziunii cetatenilor romani apartinand minoritatii rome, demersurile legislative urmarind cu precadere clarificarea competentelor si responsabilitatilor structurilor cu atributii in materie, corelarea domeniilor subsecvente, precum si asigurarea compatibilitatii actelor normative si a demersurilor incidente domeniului incluziunii minoritatii rome cu actele si reglementarile UE.
    Initiativele legislative de modificare a unor acte normative de nivel superior (legi, ordonante ale Guvernului, hotarari ale Guvernului) si a celor de nivel intern (ordine, instructiuni/decizii/HCL ale ministrilor/presedintilor/institutiei prefectului/administratiei publice locale) se vor realiza conform planurilor legislative anuale, fundamentate pe baza noilor oportunitati reiesite din Strategia Guvernului. Mecanismul de cooperare interinstitutionala prevazut pentru coordonarea implementarii Strategiei Guvernului privind incluziunea cetatenilor romani apartinand minoritatii rome pentru perioada 2012 – 2020 va fi infiintat prin Decizie a Primului Ministru.
   XI. MECANISMUL DE MONITORIZARE SI EVALUARE A STRATEGIEI GUVERNULUI
    In baza prevederilor Strategiei de incluziune a cetatenilor romani apartinand minoritatii rome, se constituie la nivel national, mecanismul de informare, comunicare, monitorizare si evaluare a Strategiei Guvernului. Pentru organizarea si functionarea mecanismului sunt necesare reglementari administrative, masuri si actiuni ferme, desfasurate intr-un dialog activ cu minoritatea romilor la nivel national.
    O componenta importanta a mecanismului de monitorizare este masurarea gradului de incluziune sociala a minoritatii rome si gradul de absorbtie a fondurilor structurale.
    Mecanismul de monitorizare are la baza sprijinul si implicarea reala a societatii civile. Este preconizat ca aceasta sa largeasca cercul parteneriatelor prin cresterea rolului si participarii directe a ONG-urilor si a altor organizatii de la nivel national, experimentate in implementarea si monitorizarea programelor destinate romilor, a ONG-urilor rome locale, si a grupurilor de initiativa care reprezinta comunitatile de romi la nivel local.
   a) La nivel central se organizeaza Compartimentul Central de Monitorizare si Evaluare, ce va avea ca rol coordonarea implementarii activitatilor de monitorizare si evaluare a Strategiei si va constitui punct unic de contact pentru implementarea Cadrului Uniunii Europene pentru strategiile nationale pentru romi.
    In cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Ministerului Sanatatii se organizeaza la nivel de birou, o structura interna direct responsabila cu monitorizarea si evaluarea implementarii Strategiei, cu accent pe monitorizarea implementarii masurilor stabilite pentru realizarea directiilor de actiune referitoare la Educatie, Ocupare, Sanatate, Locuire si Mica infrastructura.
    Compartimentul Central de Monitorizare si Evaluare va fi condus de un Consilier de Stat din aparatul de lucru al Guvernului, din structura acestuia facand parte presedintele Agentiei Nationale pentru Romi, cate un reprezentant al birourilor de monitorizare si evaluare din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Ministerului Sanatatii, precum si 2 reprezentanti ai Secretariatului General al Guvernului.
    Pe axa orizontala – Compartimentul Central de Monitorizare si Evaluare va mentine relatiile de colaborare cu conducatorii ministerelor si altor institutii de la nivel national – Comisii ministeriale si grupuri tehnice de lucru si va coordona schimbul de informatii si activitatile comune cu alte structuri de Monitorizare si Evaluare.
    Compartimentul Central de Monitorizare si Evaluare va pregati un calendar pentru utilizarea eficienta a acestui sistem de informare, monitorizare si de colectare de informatii.
    Pe axa verticala, Compartimentul Central de Monitorizare si Evaluare realizeaza legatura directa cu cele cinci birouri din institutiile ce au planuri de masuri ce fac parte integranta a Strategiei si cu celelalte institutii nationale, regionale, judetene sau locale cu responsabilitati in acest domeniu.
    Stabilirea canalelor de comunicare in cadrul retelei de compartimente de monitorizare este prima si cea mai importanta atributie a Compartimentului Central, ce va crea un sistem inter-institutional de comunicare si monitorizare cu privire la implementarea, monitorizarea si evaluarea impactului actiunilor destinate incluziunii minoritatii romilor, care sa includa autoritatile de la nivel central pana la nivel de comunitate locala.
   b) La nivel judetean Birourile Judetene pentru Romi sunt structurile desemnate cu monitorizarea implementarii Strategiei nationale pentru incluziunea cetatenilor romani apartinand minoritatii romilor.
    Birourile judetene pentru Romi coordoneaza toate activitatile de monitorizare a politicilor publice destinate minoritatii romilor si a proiectelor implementate la nivel judetean . De asemenea, acestea organizeaza activitati de sustinere pentru activitatile de evaluare realizate de catre Compartimentul Central de Monitorizare si Evaluare (organizeaza intalniri cu membrii comunitatilor de romi si cu factorii interesati, asigura logistica pentru munca de teren etc.).
    Rolul specific al Birourilor judetene pentru Romi este acela de a informa si intermedia intre nivelurile national, judetean si local asupra modului de implementare a planurilor de masuri specifice Strategiei Guvernului si de a facilita intalnirile si discutiile de lucru.
    Birourile judetene pentru Romi vor lucra pe doua axe, verticala si orizontala, dupa cum urmeaza:
    Pe axa verticala vor juca un rol important, de unitate intermediara in asigurarea legaturilor/canalelor de comunicare dintre Compartimentul Central de Monitorizare si Evaluare si autoritatile administratiei publice locale. De asemenea, ele vor furniza asistenta si sprijin Grupului de lucru mixt.
    Pe axa orizontala vor initia si pastra relatii de colaborare cu institutiile administratiei publice locale care initiaza, implementeaza si furnizeaza date referitoare la incluziunea cetatenilor apartinand romilor.
    Compartimentul Central de Monitorizare si Evaluare va elabora rapoarte anuale de progres privind implementarea Strategiei Guvernului, pe baza rapoartelor furnizate de Birourile judetene pentru romi. Ministerele si celelalte institutii guvernamentale implicate vor elabora semestrial rapoarte de progres privind stadiul de implementare a masurilor din aria lor de competenta cuprinse in Strategia Guvernului, pe care le vor transmite Compartimentului Central de Monitorizare si Evaluare.
    Raportul anual va fi analizat si insusit de Grupul de Lucru la nivel interministerial si va fi prezentat in sedinta de Guvern, spre aprobare. La sfarsitul fiecarei perioade de implementare a masurilor prevazute, pe termen scurt, mediu si lung se vor realiza studii de impact ale Strategiei.
    In vederea evaluarii impactului Strategiei de incluziune a cetatenilor apartinand minoritatii rome, Agentia Nationala pentru Romi va colabora cu evaluatori cu experienta ce vor elabora un studiu post implementare. Evaluarea stadiului de implementare a Strategiei Guvernului se va realiza intr-o prima faza dupa incheierea primei perioade de implementare, la sfarsitul lui 2013 si va furniza o apreciere obiectiva a realizarilor/disfunctionalitatilor rezultate in urma implementarii masurilor cuprinse in prezenta Strategie insotite de recomandari clare pentru cresterea eficacitatii acesteia, urmand ca, pe baza planurilor sectoriale ulterioare sa se realizeze a doua faza a evaluarii.
   XII. ETAPE ULTERIOARE SI INSTITUTII RESPONSABILE
    Structuri responsabile
   a) La nivel central
   a1) coordonarea implementarii si monitorizarea indeplinirii Strategiei vor fi realizate de Compartimentului Central de Monitorizare si Evaluare
   a2) implementarea Strategiei, in functie de aria de competenta relevanta pentru fiecare plan de actiune, va fi asigurata de:
    Ministerul Justitiei
    Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
    Ministerul Sanatatii
    Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
    Ministerul Administratiei si Internelor (inclusiv Birourile judetene pentru Romi)
    Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
    Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
    Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri
    Ministerul Mediului si Padurilor
    Ministerul Culturii si Patrimoniului National
    Secretariatul General al Guvernului
    Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
    Departamentul pentru Relatii Interetnice
    Ministerul Afacerilor Europene
   b) La nivel regional/judetean/local
    Serviciile publice deconcentrate ale institutiilor responsabile;
    Birourile Judetene pentru Romi, din cadrul institutiei prefectului;
    Autoritatile publice locale si structurile asociative ale acestora;
    Implicarea societatii civile
    In vederea asigurarii implementarii cu succes a Strategiei Guvernului care sa duca la atingerea unui grad ridicat de incluziune a cetatenilor romani apartinand minoritatii rome, este esentiala implicarea activa a romilor in derularea actiunilor care ii vizeaza. In acest sens, incepand cu anul 2012, ANR va actiona in sensul crearii unui mecanism de consultare si implicare permanenta a societatii civile in procesul de implementare si monitorizare a Strategiei de incluziune a cetatenilor romani apartinand minoritatii rome.
    Masuri organizatorice
   a) la nivel central, ministerele de resort si celelalte institutii si autoritati responsabile vor fi reprezentate in Grupul de lucru interministerial, constituit prin Decizia primului-ministru, nr. 36/24.03.2011 publicata in MO nr. 210/25.03.2011. Grupul de lucru este coordonat de Viceprim-Ministru iar conducerea sa va fi asigurata de Presedintele ANR in colaborare cu doi secretari de stat din cadrul MMFPS si MAI. Grupul de lucru va functiona conform regulamentului de organizare si functionare, se va reuniuni lunar, iar semestrial va fi prezentata, in sedinta de Guvern, de catre presedintele grupului o nota privind activitatea si rezultatele inregistrate prin punerea in aplicare a Strategiei Guvernului.
    La nivelul ministerelor vor fi infiintate, sau, dupa caz, reactivate Comisiile Ministeriale pentru Romi (CMR), in termen de 30 de zile de la data adoptarii Strategiei Guvernului, prin ordinele ministrilor de resort. In componenta CMR vor fi invitati si reprezentanti ai ANR, ca institutie de specialitate, si, dupa caz, reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale ale romilor, cu expertiza in domeniu. La nivelul institutiilor subordonate ministerelor de resort, cu exceptia Ministerului Administratiei si Internelor, vor fi formate grupuri tehnice de lucru (GTL). Atat componenta CMR-urilor si GTL-urilor cat si atributiile lor vor fi cuprinse in Regulamentul de Organizare si Functionare (ROF).
    Responsabilitatile CMR si GTL includ, insa nu se limiteaza la urmatoarele:
   - Monitorizarea indeplinirii masurilor din aria specifica de activitate si intocmirea semestriala a rapoartelor de progres pentru a evalua impactul actiunilor de incluziune a minoritatii rome si, dupa caz, in functie de evolutiile din plan intern si international, de revizuire si adaptare a Strategiei Guvernului.
   b) La nivel regional, judetean si local
    Birourile regionale (BR) ale Agentiei Nationale pentru Romi sunt formate in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 1703/2004 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Romi, cu modificarile si completarile ulterioare, si Hotararea Guvernului nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor, cu modificarile si completarile ulterioare. Birourile regionale ale Agentiei Nationale pentru Romi sunt structuri organizate la nivelul regiunilor de dezvoltare.
    In vederea implementarii si monitorizarii Strategiei Guvernului, Birourile Regionale au urmatoarele responsabilitati:
    Propun sau, dupa caz, extind parteneriatele strategice cu organizatii publice si private relevante la nivel regional.
    Sustin si monitorizeaza eforturile actorilor sociali la nivel regional pentru implementarea initiativelor si programelor de referinta pentru minoritatea romilor.
    Informeaza, colaboreaza si sprijina activitatea Birourilor Judetene pentru Romi, din cadrul Institutiilor prefectului, arondate celor 8 regiuni de dezvoltare.
    Birourile judetene pentru romi sunt structuri functionale organizate la nivel judetean in cadrul institutiilor prefectului. Din componenta acestora fac parte 3-4 experti angajati conform prevederilor Codului muncii si ale Legii nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, unul dintre experti apartinand minoritatii rome.
    Birourile judetene pentru romi functioneaza in subordinea Prefectului si in coordonarea tehnica a Agentiei Nationale pentru Romi. Componenta nominala a birourilor judetene pentru romi se stabileste prin ordin al Prefectului. Activitatea comisiilor BJR trebuie sa se desfasoare in stransa legatura cu activitatea Comisiei judetene privind incluziunea sociala si a Consiliului Judetean, in vederea cresterii gradului de implicare a acestei institutii in implementarea Strategiei si a asigurarii suportului financiar necesar cofinantarii proiectelor care vizeaza incluziunea minoritatii rome.
    Principalele activitati ale BJR includ, insa nu se limiteaza la:
    Asigurarea secretariatului tehnic al Grupului de Lucru Mixt (GLM) format la nivel judetean, din reprezentanti ai structurilor deconcentrate ale ministerelor, membrii organizatiilor neguvernamentale ale romilor si delegati ai comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatii rome, inclusiv consilieri judeteni/locali. GLM se infiinteaza prin ordin al prefectului.
    Elaborarea planului judetean de masuri privind incluziunea minoritatii rome prin armonizarea principalelor nevoi ale comunitatilor locuite de cetateni apartinand minoritatii rome (identificate prin procesul de facilitare comunitara sau identificate de catre autoritatile publice locale) cu masurile prevazute in Strategia Guvernului. Grupul de lucru mixt adopta planul judetean de masuri privind incluziunea minoritatii rome elaborat de BJR, in baza Strategiei Guvernului. Fiecare institutie reprezentata in GLM al grupului de lucru va fi responsabil pentru implementarea masurilor din aria sa de activitate, cuprinse in planul judetean de masuri.
    Introducerea masurilor din Strategia nationala privind incluziunea minoritatii rome in planurile de dezvoltare a judetelor, sau, dupa caz, in planurile integrate de dezvoltare urbana, planurile de dezvoltare regionala.
    Monitorizarea implementarii masurilor din aria de activitate a serviciilor deconcentrate ale ministerelor de resort si a partenerilor sociali pentru indeplinirea obiectivelor si sarcinilor din Strategia Guvernului.
    Sprijinirea implementarii masurilor stabilite in planurile judetene prin acordarea de consultanta reprezentatilor serviciilor deconcentrate si prin facilitarea accesului acestora in cadrul comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatii rome.
    Intocmirea rapoartelor semestriale de progres referitoare la implementarea planului judetean de masuri privind incluziunea minoritatii rome si inaintarea lor atat catre Compartimentul Central de Monitorizare si Evaluare cat si catre ANR.
    Expertii locali pentru romi functioneaza la nivelul primariilor. Ei se subordoneaza tehnic birourilor judetene pentru romi si administrativ primarului. Expertii locali reprezinta principala interfata dintre autoritatile publice si comunitatile de romi. La nivelul comunelor, functia de expert pentru problemele romilor este exercitata de catre un expert apartinand minoritatii rome. Atributiile expertului pentru problemele romilor sunt de a valorifica oportunitatile in plan local de care sa beneficieze comunitatea locala, inclusiv minoritatea romilor.
    Principalele activitati ale expertilor locali pentru romi includ, insa nu se limiteaza la:
    Organizarea la nivel local a grupurilor de initiativa locala (GIL) si a Grupurilor de lucru locale (G.L.L.).
   - Grupul de initiativa locala este format din reprezentanti ai comunitatilor de cetateni apartinand minoritatii rome in care ei activeaza. Rolul GIL este de a stabili in baza procesului de facilitare comunitara organizata de expertul local, principalele nevoi si stabilirea prioritatilor conforme cu directiile de actiune ale Strategiei Guvernului. Componenta GIL si prioritatile stabilite vor fi discutate in cadrul grupurilor de lucru locale (GLL).
   - Grupul de lucru local (GLL) este format din: expertul local, reprezentanti ai institutiilor publice locale, membri ai Consiliului Local (inclusiv consilierii alesi ai minoritatii rome), membri ai organizatiilor neguvernamentale (inclusiv cele ale romilor) si un delegat al comunitatii locale a romilor din G.I.L. GLL va fi infiintat prin Hotarare a Consiliului Local (HCL).
    Elaborarea, in baza Strategiei Guvernului, a planului local de actiune privind incluziunea minoritatii rome, stabilit in baza procesului de identificare si selectie a principalelor nevoi ale comunitatilor locale cu un numar semnificativ de romi si supunerea acestuia spre aprobarea G.L.L. Planul de actiune adoptat de Grupul de lucru local (GLL) va fi asumat (total sau partial) de catre Consiliul Local prin H.C.L. Fiecare membru al grupului de lucru local va fi responsabil pentru implementarea masurilor din aria sa de activitate, cuprinse in planul de actiune local.
    Introducerea planului de actiune locala privind incluziunea minoritatii rome in strategia de dezvoltare a localitatii.
    Transmiterea planului local de actiune catre Birourile Judetene pentru Romi in vederea introducerii in planul judetean de masuri si in strategia de dezvoltare a judetului.
    Monitorizarea implementarii masurilor din planul de actiune locala si formularea de propuneri in vederea imbunatatirii acestora.
    Intocmirea rapoartelor semestriale de progres privind implementarea planului de actiune locala si transmiterea lor catre BJR si ANR.
    Urmatoarele anexe fac parte integranta din prezenta Strategie:
    Anexa nr. 1 la Strategie – Planuri de masuri sectoriale
    Anexa nr. 2 la Strategie – Tipuri de indicatori generali de performanta pentru prioritatile StrategieiGuvernului
¨
ANEXA Nr. 1  la Strategie

Planuri de masuri sectoriale

   A. EDUCATIE:
    Obiective:
   (1) Asigurarea accesului egal, gratuit si universal al cetatenilor romani apartinand minoritatii rome la educatie de calitate la toate nivelurile in sistemul public de invatamant, pentru a sprijini cresterea economica si dezvoltarea societatii bazate pe cunoastere.
   (2) Promovarea educatiei incluzive in cadrul sistemului educational, inclusiv prin prevenirea si eliminarea segregarii si combaterea discriminarii pe baze etnice, de statut social, dizabilitati sau alte criterii care afecteaza copiii si tinerii proveniti din grupuri dezavantajate, inclusiv romi.
  * Prima institutie este institutie coordonatoare

B. Ocupare

    Obiectiv: Stimularea cresterii ocuparii fortei de munca a persoanelor apartinand minoritatii romilor si cresterea atractivitatii pentru investitii.

1Obiectivele Programului National Dezvoltare Rurala respecta legislatia secundara a Comunitatii Europene referitoare la prevenirea oricaror forme de discriminare bazate pe sex, rasa, origine etnica, convingeri religioase sau credinte, invaliditate, varsta sau orientarea sexuala. Sprijinul acordat prin acest program este accesibil tuturor potentialilor beneficiari, odata indeplinite anumite criterii de eligibilitate prestabilite.

   * Masuri prioritizate
   C. SANATATE
    Obiectiv: Stimularea masurilor de promovare a sanatatii care sa contribuie la cresterea accesului cetatenilor apartinand minoritatii romilor la serviciile de sanatate publica si la cresterea sperantei de viata.

 D. LOCUIRE SI MICA INFRASTUCTURA

    Obiectiv: Asigurarea de catre institutiile centrale, locale si partenerii sociali, a conditiilor de locuit decente in comunitatile defavorizate din punct de vedere economic si social, precum si asigurarea accesului la servicii publice si mica infrastructura
* Prima institutie este institutie coordonatoare
   E. CULTURA
    Obiectiv: Pastrarea, dezvoltarea si afirmarea identitatii culturale (limba, obiceiuri, patrimoniu) a minoritatii romilor.
F. INFRASTRUCTURA SOCIALA

    Obiectiv: Dezvoltarea, de catre institutii, a unor masuri care, prin serviciile pe care le ofera, raspund unor nevoi sociale ale categoriilor defavorizate, inclusiv a membrilor minoritatii romilor in domeniile: protectia copilului, justitie si ordine publica., administratie si dezvoltare comunitara.
   F.1. Protectia copilului
F.2. Justitie si ordine publica
 F.3. Administratie si dezvoltare comunitara
ANEXA Nr. 2 la Strategie
Tipuri de indicatori generali de performanta pentru prioritatile Strategiei Guvernului
Notă: ANOFM poate furniza date privind persoanele apartinand minoritatii romilor inregistrate la programele de formare profesionala organizate de ANOFM.

Leave a Comment